vineri, februarie 17, 2006

you can buy me with a cofee, i'm so cheap

nu pot pentru ca sa cred. pentru prima oara de duminica incepand pot sa postez ceva pe propriul meu blog. life is good. tot de duminica incepand cred ca a debutat procesul meu de insihastrire(daca asta o fi insemnand atunci cand te transformi intr-un sihastru). asa ceva n-am mai patit demult. am stat, am ascultat muzica si am mai stat o tura. de cateva zile ma uit la Creatie de Emile Zola din biblioteca si as vrea as ma hotarasc daca sa o citesc sau nu. macar ar fi ceva mai constructiv. in rest mi s-a mai confirmat inca o data ca fagarasul moare cate putin pe zi ce trece (ah...ce cliseu), aici nu se poate face nimic...chiar nimic.(bine, poate ca la nimicul asta contribuie si faptul ca aproape toti prietenii mei sunt in bucuresti).
in alta ordine de idei...acum exact o saptamana am terminat si preaminunata sesiune. ultimul examen (psihologie sociala) a fost chiar dragut dar mi-ar fi placut sa tina mai mult. adica am avut de dezvoltat un subiect la alegere (iubirea in cazul meu) si unul impus (comportamentul prosocial si agresivitatea, in cazul tuturor). partea proasta a fost ca a trebui sa incepem cu cel la alegere, lucru care m-a indispus total, dat fiind faptul ca avea un punctaj mai mic decat cel impus(logic) asa ca cel impus l-am cam balmajit/scurtat/prescurtat and so on, pentru ca nu-mi mai ajungea timpul. bine ca s-a terminat.
cu ocazia prelungirii sederii mele in bucuresti pana sambata trecuta, am reusit sa le ajut pe ambele mele colege de camera cu examenele lor de sambata. (respectiv uneia i-am dat fisele mele de lectura, si la cealalta i-am dictat toata lucrarea prin telefon/handsfree, adica psihologia umanista si inca un suiect pe care nu mi-l aduc aminte) da, am un suflet mare, sunt o persoana deosebita...
in sfarsit mi s-a indeplinit un maaare vis. l-am vazut pe despot live, pentru prima oara in viata mea, prilej de nebanuite bucurii si mesaje catre andre(si de la andre, ceva de genul "violeaza-l pana urla de fericire!" right...) oricum, timp de o ora parca imi trecuse tot stresu, si toate grijile (ma rog, pseudogrijile, ca nu prea sunt griji de adevaratelea) am ajuns inapoi in camera intr-un extaz nemaivazut si nemaiauzit. toata lumea baga in foc ca sunt fumata sau ceva, ca nu m-au mai vazut niciodata asa...bineinteles ca nu m-au mai vazut nicioadta asa, nici eu nu-l mai vazusem vreodata pe despot asa!
dar momentele astea de fericire continua au trecut de mult...acum sunt acasa, ma joc cu bilele aproape toata ziua and it suckz!
acum imi doresc sa apara un fat frumos sa ma scoata din caactu asta de plictiseala...nu stiu cat o sa mai rezist...over and out!

0 comentarii:

 

Excess | Creative Commons Attribution- Noncommercial License | Dandy Dandilion Designed by Simply Fabulous Blogger Templates