i am game.

ma tot feresc. pentru ca tot ce fac pare gresit. e gresit sa te entuziasmezi prea tare se pare. e gresit sa speri sa se intample lucruri bune. esti prostut daca faci asta, naiv. trebuie sa fi realist, sa intelegi ca lumea e rea, ca nu trebuie sa ai incredere.
mi-as dori sa am mai multa imaginatie. sa pot sa scriu si despre altceva nu doar despre ce mi se intampla mie. dar nu pot. nu pot sa inventez cuvinte care nu sunt ale mele, si-mi pare rau.
am avut asa multe vise care mi s-au spulberat in ultimele doua luni. nu mai stiu ce sa mai zic, ce sa mai visez. daca ideea generala de pana acum a fost sa nu deranjez prea multa lume, sa fie totul bine pentru toata lumea, sa ascult, sa fiu flexibila, cred ca nu mai e valabila. pentru ca am impresia ca am devenit invizibila. asta esti atunci cand astepti sa sune telefonul si sa fie oricine, nu conteaza cine, si el sa nu sune nu? sau atunci cand intri intr-o camera cu oameni si nimeni nu-ti zice nimic? cand se intampla ca in unele zile sa vorbesti vreo 20 de minute la telefon si asta sa fie putina conversatie din ziua respectiva. atunci esti invizibil nu? sau singur, depinde cum vrei sa o iei...
am clacat pe ultima suta de metri. m-am gandit si m-am razgandit apoi. sunt obosita tare, si psihic si fizic. si mi-e sete, tot timpul mi-e sete dar nu ma mai racoreste nimic. si afara e o toamna asa de frumoasa si nu pot sa o savurez nici macar cu varful limbii, nu pot sa o simt nici cu buricele degetelor.
si atat am asteptat feti frumosi si ilene cosanzene negand lucrul asta ca m-am saturat. da, astept feti frumosi sa vina sa ma salveze. da, stiu ca salvarea e in mainile mele si doar eu pot sa ma ajut dar am cam obosit si mi-e cam rau. acum ar fi momentul potrivit sa vina sa ma salveze. right about...now

imobiliare :)

deci treaba sta asa (am inceput cu deci, bad, bad!)
imi doresc sa ma mut. mult. adica imi doresc mult sa ma mut. si de luni a inceput aventura cautat apartament de 4 camere, decomandat, mobilat, utilat, aproape de metrou, eventual cu termopane, centrala si utilitati. si ieftin daca se poate. si luna de pe cer de asemenea, bineinteles tot daca se poate.
luni, marti si jumatate de miercuri au fost moarte. de miercuri dupamasa, de cand am postat un anunt pe un anume site a inceput telefonul sa sune. asa ca programul a fost in felul urmator:
miercuri - un apartament minunat la eroii revolutiei, aproape de tineretului unde lucrez, mobilat strictul necesar, lasa loc berechet imaginatiei, n-avea termopane dar era dublu izolat sau asa ceva, parchet nou si foarte dragut in toata casa, proprietari ok. cica nu ne-a placut. ma rog. sa trecem mai departe. (suntem 5, e cam greu sa aliniezi gusturile a 5 persoane)
joi dimineata - apartament pe 13 septembrie, care pana la urma s-a transformat in parcul sebastian, care dupa umila mea parere e la mama dracu. semidecomandat, deci nepotrivit, plus ca doamna isi mobilase sufrageria in asa fel incat sa te simti ca intr-o biserica, doar cu incrustatii si floricele si arabescuri peste tot. bai frumoase, o camera nemobilata, la parter. unsuitable.
joi dupamasa - primul apartament la gorjului, la vreo 7 minute de metrou, o proprietara sinistra rau, dar nu asta era problema. semidecomandat (asta era de fapt problema). in rest, lucs. centrala, termopane, masina de spalat, frigider nou si imens. cica paturile pareau foarte inconfortabile. eu nu mi-am dat seama.
al doilea apartament ar fi trebuit sa fie in apropierea mall-ului din vitan, am ajuns acolo, dupa ce vorbisem in prealabil cu agentul imobiliar, la ora 19. am asteptat, am sunat, n-a raspuns. acum poate sunt eu nebuna, am mai auzit sa nu vina proprietarul, sa nu vina clientul, dar sa nu vina agentul imobiliar la intalnire?! what the fuck?! ma rog, bygones.
al treilea (si ultimul apartament pe ziua de ieri) era la lujerului, intr-o minunata zona, aproape de metrou, de autobuz, de 41, de banci de orice. ne-am intalnit direct cu proprietarul. decent. am urcat. am intrat. THE HORROR!!! nici pe oamenii de care nu-mi place nu i-as trimite sa stea acolo. cea mai urata si stricata si murdara mobila din lume. cel mai urat apartament. cel mai murdar. cea mai mare bataie de joc. proprietarul parea eosebit de mandru. la un moment dat a inceput sa zica "si aveti in fiecare camera si..." si ma asteptam sa zica cablu tv, internet ceva...orice. dar stiti ce-a zis "aveti in fiecare camera si...plase de tantari"!!! plase de tantari?! fac ceva pe plasele tale de tantari, nesimtit de om ce esti!
ma rog, today is another day.
ideea e ca eu nu prea imi dau seama care apartament e bun si care nu pentru ca eu imi doresc mult (si cat mai repede) sa ma mut. pentru ca de 4 ani stau in camin si oriunde e mai bine decat in camin.
o sa urmeze niste posturi/poze din vama si din teambuildingul de la eforie :)