marți, martie 31, 2009

warmer than warm...

de atatea ori am scris despre cat sunt de pierduta, de indecisa, de vai de capul meu...
m-am aruncat in tot felul de combinatii (mai mult sau mai putin dubioase) poate, poate lucrurile or sa se rezolve. am incercat sa trec peste lucrurile care m-au facut sa sufar dar realizez ca m-au facut sa sufar atat de tare ca nu pot sa trec peste ele. au ramas acolo, si acolo vor ramane tot timpul, orice as face. va trebui sa invat sa traiesc cu ele, cu amintirea lor.
m-am plictisit dupa doar cateva zile, mi-am dat seama ca nu-i bine cu "prea bine". m-am sustras, am intors spatele si-am fugit, de fapt cred ca inca fug. nu stiu daca am luat decizia corecta. nici nu conteaza de fapt, pentru ca am luat-o deja si nu ma mai pot intoarce inapoi.
as face liste si listute cu esecuri, cu momente in care m-am simtit cu adevarat fericita, cu greseli, cu oameni, cu vise, cu fantezii, cu cuvinte spuse sau scrise, cu nopti de tot felul. le-as insira pe toate ca sa mi le aduc aminte, nu ca sa le regret. tot ce-am facut e bun facut. as umple foi intregi cu numere de ordine...
de data asta nu sunt pierduta insa. viata are cat de cat un contur. as vrea sa fug de aici ce-i drept, as vrea sa nu fiu cea mai mare, as vrea sa se termine o data cu vasele astea nespalate de patru ani, cu mizeriile astea mici care ma inconjoara, cu nesimtirile si cu lipsa asta de bun simt. as vrea sa nu ma intorc de la serviciu la o camera care nu seamana a casa deloc. as vrea sa gasesc o solutie mai buna decat o lista cu ce trebuie sa facem ca sa convietuim mai civilizat.
ti-am zis si tie ca imi tot aduc aminte de noi, ca mi-e dor de tine, ca parca am fi trait doar momente frumoase, asa imi aduc aminte de povestea noastra. cred ca imi aduc aminte si de lucruri neintamplate inca, de visele pe care le aveam atunci. imi tot aduc aminte, imi tot pare rau, sunt din ce in ce mai batrana si mai usor de impresionat. de fapt nu, nu sunt batrana, ma simt doar invechita...
cred ca o sa ma apuc sa-ti scriu scrisori. scrisori lungi de dragoste, pompoase si pline de figuri de stil, cu inflorituri la colturi. scrisori inventate doar ca sa ma vindec. scrisori adevarate care sa-mi faca bine. o sa incep sa-ti scriu scrisori pe care o sa le pun la posta, cu destinatar si expeditor. si o sa le astept inapoi pe ale tale. de fiecare data cand o sa intru in casa o sa am emotii de asteptare si-o sa fiu dezamagita daca cutia mea postala o sa fie goala, si-o sa fiu fericita daca o sa ma astepte o bucatica de hartie. o sa-ti scriu despre tot, despre cum sunt, despre cum ma simt, despre cum ma face sa ma simt viata asta noua. o sa-ti scriu despre tot de la iubiri si nopti pierdute si biletele lasate dimineata pe furis pana la carduri si zile scandente si telefoane si salarii. o sa-ti scriu despre tot, ca sa stii...
am simtit intr-o zi vantul printre degete ca si cand ar fi fost real, l-am simtit, intr-o alta zi m-am surprins pe mine cum ma priveam din afara, am inceput sa plang cand mi-am dat seama de apusul ca o poezie, in unele zile nu mi-am mai dorit asa de tare sa plec acasa, dorul a fost mai suportabil parca, in altele nu mi-a mai fost atat de dor de vechii mei prieteni, atat de tare m-au scarbit ultimele lucruri intamplate (bineinteles de Andre mi-e dor tot timpul)
cam asta s-a intamplat (sau nu s-a intamplat)...
 

Excess | Creative Commons Attribution- Noncommercial License | Dandy Dandilion Designed by Simply Fabulous Blogger Templates