hello world, this is me...

Read my VisualDNA™ Get your own VisualDNA™

o happy day. in camin merge netu. acesta este oficial primul post scris din camera mea de camin, mirifica 113 de la etajul 1. si netu merge, chiar merge! ii un miracol. poate n-ar trebui sa-l ridic atata in slavi ca cine stie cum se razgandeste...
mai multe din viata mea minunata (right) intr-o insemnare viitoare...sper.

in vacanta asta m-am certat un pic cu ai mei. ma rog, un pic e putin spus, ne-am certat mai rau, in principiu din cauza mea pentru ca sunt o scorpie. eram nelinistita din cauza ca imi era frica din motive pe care nu o sa le expun acum aici dar care se refera la viitor (al meu) si, intr-un moment de izbucnire le-am marturisit ca nu vreau sa ajung ca ei. exista o perioada, acum cativa ani cand nu o duceam prea bine (sau cel putin asa aveam eu impresia). atunci mi-a venit mie ideea asta, ca nu vreau sa ajung ca ei, nefericita cu locul meu de munca, traind undeva, intr-un oras uitat de lume, fara nici un fel de activitate in afara de locul ala de munca infect. dar a trecut timpul, ei nu mai au locurile alea de munca si mi se pare ca sunt si putin mai fericiti. numai ca eu in momentul in care le-am urlat ca nu vreau sa ajung ca ei nu ma mai gandeam la asta. mie imi ramasese in minte ideea aia de acum cativa ani. si n-am stat sa ma gandesc inainte sa le marturisesc un lucru care acum nu e tocmai adevarat. stiu ca i-am ranit, si poate ca nu or sa uite prea usor, dar in momentul ala ma asteptam sa cada cerul pe noi. ma asteptam sa planga, sa se isterizeze (aveau si de ce).dar nu. mi-au spus ca nu sunt complet nefericiti cu viata lor. mi-au povestit povestea lor cu mine in rolul principal si am inteles ceea ce ei intelesesera de mult. e adevarat, puteau sa traiasca si mai bine, sa avem mai multi bani, ei sa aiba o viata plina de prieteni si iesiri si concedii la mare. dar in schimb o au pe asta, care in fond nu e asa de rea.
bineinteles, acum imi pare teribil de rau pentru ca le-am zis ce le-am zis (n-am mai discutat despre asta de atunci), nu le-am explicat ca le-am spus o idee de-a mea care acum s-a schimbat, sper sa inteleaga ca n-am vrut.

goodbye sweet romance, i am flying away now...

iar am ajuns intr-o dispozitie din aia de facut liste cu ce-mi doresc...asa ca here goes:

• perdele portocalii (ca sa-mi pot indeplini o data toate visele si fanteziile)
• borcanul cu gem de capsuni de la bucuresti
• sa nu-mi mai fie frica
• ceva cu miros de vanilie
• sa pot umbla in balerini fara sa-mi fie frig
• sa pot efectua operatiunile vopsit/spalat pe cap/intins parul in maxim 20 de minute. (altfel imi ia cam 2 ore, daca nu si mai mult) *oare de cand am devenit eu asa 'into my hair?'*
• sa descopar niste muzica frumoasa, alta decat ce am ascultat non stop vacanta asta (urma, smokecity, todora enache)
• o viata sociala
• soare
• sa fie dimineata
• o pereche de blugi cum nu s-a mai vazut (adica sa-mi placa si mie)
• o pereche normala de boxe
• casti cu microfon
• sa nu-mi mai fie frica (stiu, am mai zis asta o data da chiar imi doresc mult lucrul asta)
• sa am cu cine iesi la o cafea/suc dimineata...ador dimineata

of...
p.s. asta e postul cu numaru 100. happy, happy, joy, joy.

te-ascund intre coaste ce dor...

am reusit. s-a terminat sesiunea. acum pot sa-mi incep linistia viata de senzatii, soapte, vise, miresme. postul asta nu o sa fie despre examenele care au trecut, sau despre notele pe care le-am luat sau nu. o sa fie despre fum, despre umbre, despre portocaliu.
mi-as dori sa fie vesnic sambata dimineata, sa-mi pun ochelarii pe nas, perdelele portocalii sa-mi gadile usor gleznele, de undeva dintr-un colt sa se auda smokecity sau teodora enache, sa miroasa usor a vanilie si afara sa fie soare. si eu sa nu fiu singura, sa fii si tu acolo, iesind din negurile tale si mi-as mai dori sa intrii si tu in portocaliul meu. si sa nu te mai gandesti la nimic altceva.
daca as fi in masura sa dau sfaturi ti-as recomanda sa pleci de aici. inteleg, e un oras minunat, imi place si mie sa vin aici, dar nu e un oras unde poti sa traiesti in adevaratul sens al cuvantului. asa ca pleaca de aici! chiar daca tu o sa alegi sa nu vii cu mine eu o sa fiu fericita. dar daca o sa plecam separat, fiecare cu viata mea, tu nu o sa mai ai portocaliu, si vanilie, si soare si dimineata, asa ca gandeste-te...cum ar fi mai bine?