...si camera de zi, va fi imbracata in alb...

am mai reusit sa pacalesc inca o data 'sistemul' si sa reusesc sa ma inscriu pe blogger fara vreo eroare din partea calculatorului.
zilele astea (ieri mai exact) mi-a fost dat sa ma izbesc din nou de nesimtirea functionarilor publici, atitudine pe care nu o inteleg. de unde atata frustrare si scarbosenie daca nu fac decat sa mute niste hartii dintr-un loc in altul? ieri dimineata ma trezesc sa ma duc la gara sa-mi cumpar bilet pentru duminica, stiind sigur ca duminica acceleratul de 3 jumate o sa fie plin ochi, si cu siguranta nu o sa mai gasim loc. nu sunt eu cine stie ce mofturoasa dar mi-ar fi placut sa am loc macar unde sa-mi postez imensul bagaj, pentru ca inghesuiala oricum o sa fie. ajungem la gara pe o vreme de iti venea sa-ti bati copii, si tanti de la ghiseu (in fagaras nu mai exista agentie cfr de unde am fi putut sa ne luam biletele, asa ca biletele se cumpara din gara cu maxim 5 zile inainte) cu un ton atotstiutor, ne replica in fata ca programu 'agentiei' e de la 8 la 11 (?!?!) si ca oricum de ce ne luam biletele asa devreme, ca trenul oricum nu o sa fie plin. de unde stie ea ca trenul (care vine din timisoara) nu o sa fie plin? si ce are ea impotriva daac eu prefer sa-mi cumpar bilet acum?! in fine, trecem peste micul incident, ajungem la posta din gara, de unde trebuia nicu sa achizitioneze doua amarate de timbre. si stam...si stam, si continuam sa stam la o coada de 4 persoane. (adica celelalte trei persoane constau in niste batranei veniti probabil dupa pensie) duamnele de dupa tejghea se faceau ca nu-i vad, iar mie personal imi venea sa le strang de gat. asa ca intr-o jumatate de ora au reusit sa-i dea lu nicu si cele doua pretioase timbre. infect este primul cuvant care imi trece prin minte.
trecand peste aceste probleme efemere si lipsite de importanta, maine ma intorc la bucuresti. imi pare numai rau ca am stat atat acasa si m-am cam reobisnuit cu atmosfera. zilele astea de stat acasa m-au facut sa ma gandesc la tot ce e mai rau, sa-mi dau cu pumnii in cap, sa-mi vina sumbrele idei cum ca as fi singura, mai pe scurt sa intru in starea 'pe mine nimeni nu ma vrea'. sper ca in momentul in care o sa ajung la bucuresti totul sa fie schimbat. mi-am propus sa fiu mai sociabila, cu toate ca am facut sfortari majore decand am intrat la facultate sa socializez ca un om normal. mi-a iesit in mare partea asta cu socializatu, numai ca nu-s eu extraordinar de vorbareata (si nu, asta nu inseamna ca nu am personalitate). am povestit o data cu sorin si eu regretam (evident) ca nu vorbesc mai mult, la care el perfect calm 'poate nu a trebuit sa vorbesti pana acum, cand o sa trebuiasca o sa sti cum sa te descurci'. mda...o sa stiu.
sunt curioasa daca s-a schimbat ceva 'acasa' la bucuresti, s avedem ce se mai intampla in camera 404 de la etajul 4 :>

u try to run the universe...

totul e prea trist. adica da, afara e soare, soarele se filtreaza foarte jucaus printre jaluzele si se plimba de-a lungul covorului pana ce ajunge pe monitor si de acolo incearca sa ajunga in sufletul meu dar nu reuseste. razele nu sunt atat de puternice, ii inca iarna for heaven's sake, si primavara e departe, si iar o sa fie mocirla peste tot, si sufletul meu tot plin de noroi o sa ramana. trist...
ma gandeam azi noapte ca in toata viata mea (nu lunga ce-i drept) am reusit sa ma indragostesc de doua ori si jumatate. prima oara a fost jumatatea aia, aproape o indragosteala adevarata. ultimele si doua (si singurele de altfel) dureaza si acum si mi-e greu sa ma hotarasc care e mai semnificativa pentru mine si sufletul meu. it's not like sunt pusa sa aleg, insa ar trebui sa ma hotarasc, sa fiu constanta in vise si fantezii. parca nu ma mai odihnesc nici noaptea de cat visez. parca am doua vieti complet paralele si lipsite de legaturi. personajele sunt doar cele care se regasesc in ambele lumi. mi se pare foarte ciudat sa fiu pusa in situatia sa-mi dau seama daca ce imi amintesc sunt vise sau franturi de viata...foarte complicat.
gata...asta trebuie sa fie o insemnare cu attachements, trebuie sa-mi atasez starea de cacat de ea (de insemnare adica) si sa o las aici, doar sa o mai privesc din cand in cand. da! doar o sa o mai privesc...si atat.

tagging

oh boy, i'm being tagged by andrei :)
so here goes...
4 joburi pe care le-am avut: am lucrat o luna pe o terasa autohtona, n-as mai face chestia asta inca o data
4 filme: the eternal sunshine of a spotless mind, vanilla sky, forrest gump, zbor deasupra unui cuib de cuci
4 locuri unde am locuit: tmp de 18 ani fagaras, acum, bucuresti
4 seriale tv: gillmore girls, six feet under, dawson's creek, that 70's show
4 carti: noaptea de sanziene - eliade, citadela - antoine de saint exupery, nana - emile zola, romanul adolescentului miop - tot eliade
4 locuri unde am fost in vacanta:polonia, costinesti, muntii piatra craiului, costinesti
4 mancaruri: salata de vinete cu rosii, ardei copti, cartofi prajiti(but of course), bezele
4 site-uri pe care le vizitez zilnic:my blog, yahoo, alternativ.ro, nenumarate bloguri(asta cand chiar am acces zilnic la internet)
4 locuri in care mi-as dori sa fiu: undeva unde sa nu trebuiasca sa ma dau cu capu de pereti de plictiseala (sange, creieri imprasitati peste tot, nu o imagine prea frumoasa)
4 bloggers i'm tagging: the tudor, patric,boo si nu in ultimul rand nihasa

you can buy me with a cofee, i'm so cheap

nu pot pentru ca sa cred. pentru prima oara de duminica incepand pot sa postez ceva pe propriul meu blog. life is good. tot de duminica incepand cred ca a debutat procesul meu de insihastrire(daca asta o fi insemnand atunci cand te transformi intr-un sihastru). asa ceva n-am mai patit demult. am stat, am ascultat muzica si am mai stat o tura. de cateva zile ma uit la Creatie de Emile Zola din biblioteca si as vrea as ma hotarasc daca sa o citesc sau nu. macar ar fi ceva mai constructiv. in rest mi s-a mai confirmat inca o data ca fagarasul moare cate putin pe zi ce trece (ah...ce cliseu), aici nu se poate face nimic...chiar nimic.(bine, poate ca la nimicul asta contribuie si faptul ca aproape toti prietenii mei sunt in bucuresti).
in alta ordine de idei...acum exact o saptamana am terminat si preaminunata sesiune. ultimul examen (psihologie sociala) a fost chiar dragut dar mi-ar fi placut sa tina mai mult. adica am avut de dezvoltat un subiect la alegere (iubirea in cazul meu) si unul impus (comportamentul prosocial si agresivitatea, in cazul tuturor). partea proasta a fost ca a trebui sa incepem cu cel la alegere, lucru care m-a indispus total, dat fiind faptul ca avea un punctaj mai mic decat cel impus(logic) asa ca cel impus l-am cam balmajit/scurtat/prescurtat and so on, pentru ca nu-mi mai ajungea timpul. bine ca s-a terminat.
cu ocazia prelungirii sederii mele in bucuresti pana sambata trecuta, am reusit sa le ajut pe ambele mele colege de camera cu examenele lor de sambata. (respectiv uneia i-am dat fisele mele de lectura, si la cealalta i-am dictat toata lucrarea prin telefon/handsfree, adica psihologia umanista si inca un suiect pe care nu mi-l aduc aminte) da, am un suflet mare, sunt o persoana deosebita...
in sfarsit mi s-a indeplinit un maaare vis. l-am vazut pe despot live, pentru prima oara in viata mea, prilej de nebanuite bucurii si mesaje catre andre(si de la andre, ceva de genul "violeaza-l pana urla de fericire!" right...) oricum, timp de o ora parca imi trecuse tot stresu, si toate grijile (ma rog, pseudogrijile, ca nu prea sunt griji de adevaratelea) am ajuns inapoi in camera intr-un extaz nemaivazut si nemaiauzit. toata lumea baga in foc ca sunt fumata sau ceva, ca nu m-au mai vazut niciodata asa...bineinteles ca nu m-au mai vazut nicioadta asa, nici eu nu-l mai vazusem vreodata pe despot asa!
dar momentele astea de fericire continua au trecut de mult...acum sunt acasa, ma joc cu bilele aproape toata ziua and it suckz!
acum imi doresc sa apara un fat frumos sa ma scoata din caactu asta de plictiseala...nu stiu cat o sa mai rezist...over and out!

supradoza de vise... 

Am gasit de curand poza asta. se intampla la mare, anul trecut prin august. In ordinea numerelor de pe tricou: Bia, eu, Andre si Ionica. 

bang, bang! u shot me down...

deci da...minunatul, fantasticul si mirobolantul examen, primul de altfel it's all over. am luat 7, o preafericita nota, asteptata insa, cu care ma mandresc (ha,ha!) important e ca n-am luat 5 sau altceva mai rusinos. in bucuresti life sucks si nu prea pot sa-mi revin din starea de 'mi se rupe' total si iremediabil de toata lumea.
am ajuns sa ma gandesc seara in pat la ce as putea scrie pe blog, asta inseamna ca sunt dependenta? sau ca imi lipseste prea mult?
discutiile din camera 404 continua, am ajuns la un alt nivel de genul intrebarilor "ce culoare are sperma?" (?!?!) cu mine privind stupefiata o individa care se pare ca nu are pic de creier, sau orice altceva ce l-ar putea inlocui. nu pot sa cred. am ajuns de la discutii cu tema "oh my god, ce mare e bucurestiu" la treburi din astea extracuriculare?! (chiar trebuie sa mentionez ca individa credea ca bucurestiu se termina la obor, crangasiu e numa piata si supermarketu si gara de nord nu e de fapt in 'incinta' bucurestiului). am ajuns la concluzia ca fetita nu le are pe toate si ca e un monument de prostie. nu ii mai pot acorda nici o circumstanta atenuanta. probabil ca a fost crescuta sub un clopot de cristal si nici un aspect al vietii, cu tot ce implica ea, nu i-a fost explicat pe indelete (ca, se pare, asa trebuie sa i se explica ca sa inteleaga)
in rest, nu mai exista locuri de pierzanie in regie, si lenea e mare, centrul e departe, fire-u la fel. bine macar ca 'gerul siberian' ne-a lasat balta si nu-mi mai ingheata nimic. (apropo de inghetat...duminica trecuta asteptam cuminte in statie 105-u. cuminte e putin spuc pentru ca nu aveam cum sa fiu altfel, frigu imi ajunsese pana la oase si scrasneam din dinti din cauza vantului. probabil aveam o fata foarte expresiva pentru ca un nene (nene, tanar, barbat, cum vreti sa ii ziceti) se uita atent, chiar foarte atent la mine si emite cea mai interesanta replica "cred ca ti-a inghetat si lindicu'...probabil ai facut turturi". ce treaba avea el cu partile corpului meu?! care era problema?! chiar daca imi inghetase, nu era treaba lui!)
in fine, peste maxim 4 zile am zbughit-o acasa, unde nu o sa mai cheltui nici un ban si unde o sa beau apa de la robinet (am nevoie de o dezintoxicare de cola, daca nu o sa devin mai dependenta decat sunt)
inca un examne vineri si am scapat, slava cerului. examenu e simplu, nu ma ingrijoreaza, profesorul e mai...as putea sa-i spun complex, dar sper sa ma descurc macar ca pana acum. si dupa aia gata prima sesiune. o sa zac timp de doua saptamani...haleluia!

big city life

minunata zi cu soare in Bucuresti...primul examen scris din viata mea de la facultate...ce sa zic,mirobolant, minunat.stres de cateva zile pentru o ora (de la 10 la 11) marx, toqueville, tonnies si altii care mi-au facut ultimele zile fripte. macar am avut o idee si nu m-am dus plop la examen. bineinteles, nu am nici un sentiment. e ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. in fine
saptamana de cacat, zile la fel, cu nimic deosebite una de alta. am invatat si m-am uitat la Exorcismul lui Emily Rose si prin urmare n-am mai dormit calumea de cateva zile. si nici aseara n-am facut exceptie, probabil de la cola, asa ca pe la 3 jumate cautam in disperare o bricheta pe hol. multumesc cui si-a lasat bircheta pe hol.
sper sa nu ajung in starea de plangere de mila asidua, si fara scapere, sau sa nu cad in depresii si melancolisme pentru ca nu am nevoie...deloc, deloc
azi in metrou erau nu unu, nu doi ci trei cersetori intr-un vagon. m-am abtinut cu greu sa nu-i dau niste bani la unu dintre ei, vioara, fata trista and stuff. dar sunt total impotriva cersitului, nu sunt de acord cu nimic ce implica asta. in fine, sa las balta subiectu.
nu mai suport toate detaliile vietilor amoroase ale colegelor mele de camera. NU MA INTERESEAZA! nu vreau sa stiu, nu, nu-mi doresc! (sper ca au inteles)
vreau sa fac ceva frumos, sa ies undeva si sa fie frumos, sa ma simt bine, sa port o discutie normala...da, fiecare cu pizda masii, (cu dorintele lui respectiv)
vreau big city life, care urla acum la radio, vreau un cd cu muzica MEA de pe calculator si da...il vreau pe sorin, acum, neaparat!